| IZAK EK IZWA | TARTIF MANTI | PREFERANS DAM |
©Dev Virahsawmy
Zot rapel, bann zanfan? De milion lane desela kan klima nou planet ti sanze net, bann lazeng dan les Lafrik ti metamorfoze e dan zot plas bann savana ti ne. Kouma zot ti aprann dan lekol, dan bann savana ena zis lerb ek arbis. Nou bann anset ki ti abitie viv lor pie ti oblize adapte ek evolie. Pou zot prop sekirite zot ti bizen dibout lor zot lapat deryer pou zot kapav trouv bien seki pe pase otour zot. Sa ti donn zot enn lavantaz lor zot anvironnman e ti demar enn long prosesis ki ti donn bann primat (zako) vizion stereoskopik e pli tar nouvo nouritir ti amenn devlopman zot servo ki ti vinn boukou pli gro ek pli efikas ki bann lezot zako. Tousa ti dan plan Bondie. Anplis so de lapat divan ti libere e sa ti permet enn evolision extraordiner. So de lapat divan ti sanze pou vinn lame ar lekel sa nouvo kreatir Bondie la ti kapav remodel ek transform so lanvironnman, redesinn so destine e tras enn nouvo parkour.
Ekipe ar so nouvo pouvwar, enn bon parti nou bann anset ti kit Lafrik pou peple planet Ter. Grasa zot zordi nou partou. Nou ena boukou kalite me souvan ensten lamor ek destriksion fer ravaz dan nou lespri.
Zordi 'si klima nou planet pe sanze dan enn fason dramatik. Me sannkoutla nou ki finn e pe provok gran boulversman. Nou foligrander san limit, nou gourmandiz san fren, nou egoism monimantal zot responsab katastrof ki pe vini. Kouma enn poet ti dir:
Pol Nor ek Pol Sid pe fonn?
Siklonn souvan pli violan?
Inondasion dan dezer?
Lasesres dan karo may?
Flora ek Fona pe mor?
Poumon tibaba res plat?
Zarden finn vinn simitier?
Par milion nou pou mor; mornwaye, mordefen, mordeswaf, mortoufe. Kadav partou; lepidemi pou fer fraka. Bien tigit pou sape. Sa'osi mo pa tro sir! Pourtan nou ena tou pou anpes enn katastrof apokaliptik: lentelizans, konesans, experyans. Me nou gourmandiz li kouma enn trousanfon; plis nou gagne, plis nou rode. Reflex plenpos li kraz tou lor so sime. Zot finn met mo Zezi lor lakrwa; zot finn touy mo Gandhi kout bal; e partou zot anter Shakti vivan.
Finn fini tro tar; tro-tro tar. Enn Nouvo Youg pou ranplas youg marenwar enn zour. Sa mo sir! Kikfwa li pou apel Shakti Youg. Me bizen atann ankor enn milion banane. Zot gagn sok, pa vre? Mo bann pov zanfan! Enn milion banane! Kouma pou atann tousaletan la? Me rapel sa, mo bann zoli zanfan. Enn milion banane enn nanye ditou si nou get istwar nou liniver ousa nou planet. Anou get istwar nou planet enn kou. Ki so laz? Anviron senk miliar banane. Wi, 5 ek nef zero. 5,000,000,000. Si koumadir nou planet ti ena zis enn an, lerla nou ti pou bizen atann mwens ki de-zer tan pou get Nouvo Youg ne. Enn ti konsolasion? Pa sir! Wi, mo kone. Pa fasil!
Seki konn get dan lagren letan pe dir ki enn lot kalite lavi pou zerme. Zot kwar li pou meyer; li pa pou refer erer yer. Nou zis priye ki sa vinn vre. Bondie beni zot, mo bann zanfan!
Lor enn gran lespas plat lor zepol Montagn Plato. Ena Klan Imen-Zako (Izak). Zot bann reskape dernie Apokalips. Enn milion banane pli tar, zot pa finn sanze preske ditou. Manier zot apel zot zanfan montre klerman zot manier. Bann tifi apel tipti tifi sorpa, titifi sorpa, tifi sorpa, gran tifi sorpa, pli gran tifi sorpa; bann garson apel tipti garson sorpa, tigarson sorpa, garson sorpa, gran garson sorpa, pli gran garson sorpa. Malgre sa pa ti ena okenn konfizion parski pa ti ena konversasion. Izak adilt mal koze; touleres, femel ek zanfan, ekoute. Si pa ekoute, zot gout saler so koler. Anba enn gran pie dan sant vilaz, bann Izak mal, sef fami, pe diskite. Apel sa enn pannchayt. Bann Izak femel pe kwi maniok ek tang, repa spesial Izak. Bann zenn zanfan Izak pe zwe. Bann pli gran pe ed femel si zot femel e pe lasas tang si zot mal.
Me ena ki refiz rant dan moul. Ti apel zot Toktok-Chokra si zot garson ek Toktok-Chokri si zot tifi.
Apel mwa Soley, Lalinn, Zetwal ... Leklips, si to'le me par pitie pa apel mwa Toktok-Chokri!
Mo konpran. Sori!
Enn misie ki ena 4 fam ek plis ki douz zanfan finn vinn fer mo demann. Mo papa foul dakor parski misie la bien ris. Li ena bef, vas, toro, zenis, kabri, bouk. Mo papa dir mo pou rant dan enn bon fami. Mo ena sez an; misie la ena pre senkant an. Li pli vie ki mo papa; preske laz mo granper. Mo mama tris me se mo papa ki deside. Ler mo dir mo pa pou marye ar enn vie misie, mo papa dir ki mo enn Toktok-Chokri. Li menas pou ferm mwa dan lekiri. Aster twa mo sel kamarad to dir mo Tokt...
Mo'nn dir twa mo sori! Talerla to ti dir mo kapav ed twa. Ki mo kapav fer?
Ed mwa pou sove.
Hen!
Zot tou parey. Koz bel-bel koze. Me kan dimann zot led, faypatsankler! Bliye! Mo va debrouye tousel.
Lor enn montagn, lor enn lot lil plizier santenn kilomet pli lwen. Isi ena enn lot lespes. Zot bann desandan Imen-Zako ki finn evolie fizikman. Zot lebra finn vinn pli long. Zot finn devlop lezel soup e pwisan anba zot lebra ek de kote zot lekor me depi zot koud ziska zot lame, zot manm li lib. Zot finn gagn nouvo kapasite san perdi lizaz zot lame. Zot latet pli gro ki Imen-Zako. Zot kapav kominike par telepati mem lor long-long distans. Zot pouvwar spiritiel permet zot vinn envizib si li neseser pou fer dibien, pou ed lezot andanze ou andetres. Zot lekor plis elanse e ler zot anvole zot kouma enn fles ki travers lesiel. Enn kout lezel transport zot lor enn long distans. Ler zot ouver zot lezel pou plane zot kouma bann avion lontan. Zot apel zotmem Izwa. So femel kouma so mal, kouma zot konn anvole, zot paran dir zot al explor bann lil ek lezot landrwa kot lavi finn sirviv Apokalips e laba gete kouma zot kapav ed bann kreatir fer fas difikilte. Pou zot, pran kont, done, partaze samem obzektif lekzistans. Dan zot liv sakre finn ekrir ki zotmem zardinie Bondie lor zot planet. Kan zot dekouver lavi lor lezot sistem zot ouver kanal kominikasion san rod kontrol ou konket. Parmi zot ena ki panse ki zot bizen servi zot lafors spiritiel ek fizik pou grandi zot pouvwar lor lezot. Erezman zot enn ti minorite me ki pou arive pli tar difisil pou dir.
Bann Izwa ena boukou konesans parski zot finn dekouver dan enn kavern, enn masinn ki mars ar lenerzi soley. Zot finn konn servi li apre enn long peryod seye-fel-seye-reysi. Dan sa masinn la ena plizier miliar gigabayt lenformasion. Grasa masinn la zot okouran ki ti ena avan, kifer tou ti devier anbalao.
Adan Izwa, enn zenes ven-tan, dir so klan ki li santi enn lavwa pe apel li lwen laba dan les. Sef klan, ki prezid Konsey Siprem, donn li permision pou al gete ki kapav ena.
Amizir li avanse dan direksion lavwa la, so son vinn pli kler ziska ki divan li, li trouv enn lil - anverite bout lao enn montagn. Li al poz lor so latet. Pli anba lor zepol montagn la li trouv enn pepleman Izak. Zot pe viv parey kouma li ti trouve dan zimaz video lor lakran masinn konesans. Pandan detrwa zour, li obzerve, ekoute, analize. Alafen li desid pou desann lor zepol Montagn Plato pou zwenn so popilasion me sirtou pou rant ankontak fizik ar enn Toktok-Chokri bien spesial ki pe avoy li mesaz kler. Souvan anba enn pie zanblon sikre ki atir mousdimiel, li asize pou atann so sover parski li sir so sover pou vini pou sap li. Adan Izwa al laba boner, kasiet deryer enn touf, pou atann tifi la. Mamzel la vini, al anba so pie dan bor presipis. Adan aprose. Tifi la soke.
E ou la! Ki ou'le?
Depi lontan ou pe rod mwa.
Ki ou gagne? Mwa mo rod ou?
Ou pa ti pe dimann enn Prens Sarman vinn sekour ou?
Prens Sarman?
Ou ti pe souet sa, non?
Mo ti zis fer enn soue dan mo latet.
Mo tann tou seki ou panse.
La ki mo pe panse?
Kifer mo latet gro?
La?
Non, mo lezel pa anpes mwa ser ou kont mo lekor.
Kifer ou'nn vinn isi?
Parski ou bizen enn koudme.
Kimanier ou pou ed mwa.
Mo pou sey fer ou papa konpran ki ou ena drwa refiz marye ar kikenn ki ou pa kontan.
Perttan!
Bizen seye.
Enn pannchayt pe deroule anba pie santral dan vilaz Klan Izak. Enn sef fami ris ki finn fer demann enn zennfi ki pe fer so rekalsitran pe loz enn konplent. Tou bann mal sef fami ikonpri papa tifi la senpatiz ar li. Pa gagn drwa toler revolt kont tradision milener. Zenes ki rod revolte bizen izole, bani, derasine pou ki moutouk rebelion kreve anplas san lespwar. Envizib, Adan pe ekout seki pe pase.
Fale pa tou koz anmemtan.
Mo dir ou li fatig mo latet. Li rezenbe, refiz fer seki dir li fer.
Tomem antor! To'nn malelve li.
To pli kone ki mwa twa?
Dan liv dir dilo swiv kanal.
Trap mwa avan mo bez li!
Zot pe bliye mo problem.
To problem senp! To tro kontan laser tann.
Gran Sef, sa sovaz la zalou mo kapasite. Mo ena ...
Pa pe koz sa do fatra. To enn vie pitasie. Koumadir to pe rod fongoy to tizanfan.
Zot trouve? Li zalou. Li ti rod gagn tifi la. Tifi la ti dir li al denge.
Koumadir zot tou dakor ki tifi la merit enn koreksion!
Samem mo ti pe dir. Tifi la pa respe kiltir ek sistem.
Revolt amenn sanzman; sanzman amenn progre.
Kisannla pe koze?
Momem lavwa zot memwar efase. Sef lespri.
Sef! Ena enn sel sef isi. Mwa e pa enn lot.
Sef bizen dirize.
Be ki mo pe fer?
To pe vey tonbaz! Bizen fer eleksion pou swazir enn nouvo sef.
Eleksion? Nouvo sef?
Movezer pe rod fer dibri! Apel pousari. Kot li sa koson la?
Li profite ki nou la pe fer pannchayt pou grat poson dan nou lakaz.
Al sers li!
Pa perdi letan! Zot kone ki ti arive lontan, lontan avan letan lontan?
Aret radote! Dir ki ou'le! Disan enn vierz? Disan enn tibaba fek ne? Disan enn tigarson pa'nkor vinn zom? Disan toro, bouk, kabri, zenis? Koze, ou pou gagne.
Pa fann disan! Soufrans initil! Les lespri zanfan grandi andeor tikare-tikare. Zot ole kone kouma zot grandimoun ti viv? Res anplas; mo fer zot trouve. (Lesiel vinn enn lekran zean e zot gagn enn dokimanter lor sitiasion lor planet Ter an 2050. Ar so pouvwar spiritiel li fer zimaz dan so memwar paret kouma enn fim teknikolor, sinemaskop.) ... Kifer ti ena sa kalite destriksion?
Zot pa ti ekout zot sef.
(Adan vinn vizib.)
Non! Zot ti tro ekout Gran Sef ki ti pe fane!
(Konfizion zeneral. Mazorite finn sove, al kasiet. Sef Pannchayt, ek papa tifi finn res anplas.)
Kot bannla?
Bann tileker sa! Enn ti diva soufle, zot grene kouma zamalak kontsezon.
Sa misie la?
Li gagn onte. So kalson finn tranpe net.
Ou, ou pa per?
Mo per me enn sef pa kapav les kone ki li pe gagn per. Silefo leker arete!
Ou Misie, kifer ou rod fors ou tifi fer seki li pa anvi?
Fer li konpran ki enn zanfan, sirtou enn tifi, li bizen respe e ekout so papa.
Mem si papa la antor?
Enn papa zame antor! ... Lorla mo pretan zann finn fini vers enn avalwar.
Si mo ranbours li dis fwa plis?
Donn mwa. Mwa mo va ranbours li seki dwatet. Kifer ou pe fer sa?
Mo kwar mo kontan ou tifi.
Pa posib! Ou pa nou bann. Ou enn lot nasion, lot kalite.
Mo mama 'si pe dir mem zafer.
Ou mama? Kot li?
Li pa la me li pe telepatiz mwa.
Telepatiz?
Pli tar mo explik ou.
(Dan kapital pei IZWA, papa ek mama Adan pe koze.)
Adan amoure ar enn tifi Izak. Ena problem la. Nou nou ponn dizef fertilize e Izwa mal kouv dizef la ziska li eklo me bann Izak reprodir enn lot fason. Ki pou ariv sa de pov zanfan la?
Si zot pa kapav gagn zanfan zot va adopte. Eski zot pou ere ansam? Sa ki problem prensipal.
To kone, tou seki nouvo fer nou per me apre nou abitie.
Kouma li apele?
Kisannla?
Bieneme Adan?
Dan so pei zot apel li Toktok-Chokri me Adan prefer apel li Ev.
Mo'nn deza trouv sa nom la parla.
Ki mo dir li?
Aprann zame fini. Mo sir li pli kone ki nou ki bizen fer.
Senk-an pli tar. Lespas plat lor zepol Montagn Plato finn bien sanze. Li kler ki lenflians Adan finn ena zoli lefe. Me koumans ena Izak ki panse ki zot bien kapav servi zot konesans ek lafors pou fer bann lezot Izak mwen devlope fer travay pou ki zot zot fer profi. Malgre ki Adan toultan montre zot ki ti ariv zot anset, swaf fer profi lor ledo lezot telman for ki bann Profiter dousma-dousma pe vinn mazoriter. Dan Pannchayt zot lavwa finn vinn pli for. Enn zour Pannchayt deside pou anvair teritwar enn klan ki viv kot lipie Montagn Plato. Zot dimann Adan donn zot bann zarm ki zot trouve dan fim ki li montre zot sakfwa-sakfwa. Adan refize. Zot servi lafors pou may li e met li ek Ev dan enn kaso. Adan bien kapav vir-vir zot anbalao me li zwe bet pou gete ziska ki pwen zot kapav ale pou satisfer zot dezir pouvwar lor lezot. Ler li realize ki viris 'ENA' ankor for li dir so bieneme ki finn ariv ler pou ki zot deklas.
Bann Izak pe al fer mem erer ki yer.
Pa kapav anpes zot?
Mo pa kwar. Zot finn swazir sime destriksion. E destriksion pou aval zot sannkoutla.
Ki nou pou fer?
Mo pe amenn twa kot mwa. Mo paran kone ki nou pe viv ansam e zot anvi fer to konesans.
Kouma mo pou kit mo fami kan mo kone zot pe rant dan lagel Lamor?
Nou'nn sey tou Ev. Zot pans enn sel zafer. Plen pos! Ankor enn fwa, reflex plenpos pe kraz tou lor so sime.
Si nou'le sove, kouma pou sove?
Mo alonz lor mo ledo. To mont lor mwa, may mo likou for ar to lame e ar to lipie to may mo lazam. Mo lezel bizen lib. Mo pou anvole lor mo ledo, mo vant anler. Koumadir mo pe fer laplans dan ler.
Kouma pou sorti dan kaso?
Kaso la pa ekziste; li zis dan nou to lespri. Pare?
Wi sef!
Enn zafer bien komik pou arive!
Ki zafer?
Pli tar mo dir twa!
San-tan pli tar. Dan sant enn lavil lor zepol Montagn Plato ena enn stati zean enn Zom-Zwazo. Kot so lipie ena boukou bouke fler ek enn lafore labouzi alime ek labouzi fini tengn. Dapre mitolozi, ti ena enn gran kalamite e Zom-Zwazo, enn mesaze Bondie, ti gid bann Izak pou detrir zot lennmi e konstrir sivilizasion eternel. Zistwar Adan ek so bieneme Ev ti efase net dan tou memwar. Kontinie anter Shakti vivan.
NOVAM 2007
PROLOG
Dan
Pov-Peser, enn lavil dan borlamer, tou ti regle dan lozik karodamie.
"Pa per kraz kor, pourvi to monte" ti zot premie komannman;
deziem komannman ti "Pa per plen pos; kan enn plen pos, tou pos
paret plen"; "Pa per brouy labou, zet lasann dan lizie
tanki twa to kapav tir to kanet dan zwe" ti zot trwaziem ek
dernie komannman. Lor so fas lenor ti ena lamer ki ti apel
Waterfront, enn ti lepor pirog peser ek enn marina kot bato plezans
ti amare vizavi bann lotel delix. Trwa lezot kote ti ankadre par enn
ranze kolinn e zis omilie ranze la ti ena enn morn, enn kolinn enpe
pli ot ki lezot, ki bann abitan ti apel Montagn Morn. Lor latet
Montagn Morn ti ena enn sato ki ti anserkle par enn miray ki ti ekipe
par enn trale tipti latour kot bann santinel, vennkat lor vennkat, ti
vey sekirite propriyeter. Lor flan morn la e lor flan bann lezot
kolinn, kote lamer, ti ena bann vila delix, sakenn ar so zarden ek so
pisinn. Amizir desann ver vale bann lakaz ti vinn pli tipti e modes.
Depi lipie kolinn ek morn ziska lamer ti ena bann bikok ek kabann e
ant zot ti ena diferan plantasion. Lot kote, flan morn ek bann kolinn
ki ti get ver lesid ti desann an presipis.
Si
fobour mizer ti alabandon, parkont sant lavil, Waterfront, kartie
komersial, endistriyel ek rezidansiel ti foud lamizer. Minispalite ti
vers maximem resours dan konfor ek sekirite bann sitaden 'responsab'.
Bann sitaden responsab dan biznes agrikol, endistriyel ek touristik
ti viv dan vila lor flan kot lipie sato. Propriyeter sato ti donn zot
proteksion anretour obeisans. Zot ti priye mem bondie anba mem latant
deryer ban kapitone rezerve pou MahaSenierisim Touletan (MST) e so
fami miltip (bondie done, ki pou fer). Bann zans kot lipie kolinn ek
morn ti gagn drwa dibout deor san blok laport tansion retardater ti
bizen pase. Tank tou dimoun respekte lord, pa met makadam dan
langrenaz, bondie kontan; MahaSenierisim Touletan, so arem, so zanfan
lezitim ek ilezitim, so tizanfan lezitim ek ilezitim kontan.
Bann
lagazet ti ekrir toulezour ki Pov-Peser ti enn lavil san zistwar -
anfe ti ena boukou tipti tizistwar ki fer lagazet vande - me nanye
destabilizan. Sef Editoryalis ti repete ki ideolozi ti'nn bien mor e
bien antere e ki listwar ti'nn fini rant dan bit. Touletantism pou
regne eternelman. Tou ti pe glise kouma kouto dan diber. Bondie
Pov-Peser ti pe pas letan lir tikomik.
Dan
biro lemer minispalite Pov-Peser (PP). Lemer PP (LPP) pe koz ar
sekreter MahaSenierisim Touletan, MiniMST.
LPP:
Ki MST panse?
MiniMST:
Bizen mars ar letan. Nepli ena plas pou travay artizanal. Bizen
Profesionaliz-Privatiz-Globaliz-Deregilariz. Minispalite bizen vinn
fasilitater. Pwen final. Latet ek flan Montagn Morn ki kone ek se zis
zot ki kapav fer devlopman; lipie kolinn ek morn zot tro dan labou
pou ki zot kapav fer lespri travay. Bann talon sa. Zot oblize par
deryer. ... Fer lespri travay? Kouma seki pa ekziste kapav fer
louvraz marse. Fode ena lespri pou fer li travay. Zot zis bon pou
kasiet anba latant, vey tonbaz. MST ek bann MiniMST bizen trap
gouvernay. Se sa volonte nou bondie.
LPP:
Be mwa?
MiniMST:
Ou ou met dilwil dan biret e gres langrenaz. Samem apel fasilitater.
LPP:
Annn!
MiniMST:
... MST konn montre so apresiasion. Get oumem ...
LPP:
Wi, wi ... Donk li ole ki nou konstrir enn pli gran marina?
MiniMST:
Bann pirog peser bizen sanz mouyaz. Avoy zot dan sa ti labe, samem
Labe Labou dan les, kot kolinn Toutouk ek Vale Labou vinn tous dilo.
LPP:
Peyna laplaz; peyna lapas. Bann peser pou manga!
MiniMST:
Manga! Lapolis minisipal bizen dres ar zot. Pa bliye, eleksion pe
vini. MST kapav rod enn lot seval ek enn zoke vierz. Zoke lardwaz
prop. ... Ant Labe Labou ek Kap Malere ena senk kilomet laplaz. Pa
zeometrik sou kontrol minispalite. MST ole enn bay san-tan renouvlab
otomatikman. Li ena enn proze lotel delix ek vila siper lix; teren
golf; kazino ...
LPP:
Ti dimoun okip teren dan Vale Labrez ek Sourir Mouye. Zot fer
plantasion, nouri zanimo. Zot finn ranz zot lakaz.
MiniMST:
MST konpran. Li pou konstrir bann site dan vale kot lipie kolinn
Toutouk. Zoli ti lakaz ki enn gran arsitek finn desine. Limem ki finn
fer plan sato, lotel delix, vila. Lepep pou dan bien. Pou ena travay
pou tou dimoun: gardien vila, servant, masez. Dan so gran sazes, MST
finn pans tou. Pou ena enn vila pou ou. Fetefourni!
LPP:
Bizen fer konsey aksepte tousa. Pa pou fasil!
MiniMST:
Sa travay fasilitater sa!
Fatma,
Fatima ek Tiba (FFT), trwa fam ki ti ena ant 45 ek 50 an, ti konn
boukou difikilte ziska zour ki zot ti desid pou sanz zot lavi. Fatma
ti ena enn mari violan ki apart bate pa ti konn nanye. Enn zour ler
li ti pe rod viol so tifi, Fatma ti pwagnard li ar enn kouto
lakwizinn. Lapolis ti aret li pou mert me boukou dimoun, bann ONG,
bann entelektiel, bann travayer sosial ti pran so defans. Zot tou ti
dir ki ti enn kees lezitim defans. Finalman prosekiter ti klas zafer
la. SOS-FAM ti akeyir li e dan sant fam li ti zwenn Fatima ek Tiba ki
ti finn fer travay sex e ti finn depann lor ladrog ziska ki zot ti
finn vinn seropozitif. Dan Sant Solidarite zot ti finn travers zot
kalver ziska zot ti finn vinn klinn e ti finn reysi kas lasenn dan
lespri. Enn lamitie profon ti atas zot ansam e avek led Dani Filip,
enn travayer sosial, zot ti reysi gagn enn bout teren pre kot Lamer
Rouz pou kiltiv legim ek fer lelvaz poul. Enn gran lelan solidarite
popiler ti permet zot gagn enn ti kabann e koumans zot biznes dan
Vale Sourir Mouye, dan lwes Pov-Peser. Apre boukou lane zefor, zot ti
regagn pie e ti koumans amelior zot konfor.
Ti
ena boukou palab lor zot. Trwa fam pe viv ansam! Sirman zot lesbienn;
sirman zot sesi; sirman zot sela. Me Fatma, Fatima ek Tiba ti movi ar
zot. Aster zot, ki avan ti depann lor soutien lezot, ti pe kapav ed
lezot dibout lor zot lipie. Minispalite pa ti tike pou lwe lor bay ar
bann demander later parski zot ti pe okip teren la bien, bazar ti
ranpli ar prodwi agrikol e ti ena mwens povrete dan lavil.
Sa
Samdi swar la ti ena boukou aktivite kot FFT. Maryaz Fazila, tifi
Fatma, ar Suresh, enn profeser lekol primer dan Vale Labrez ki ti net
dan lwes, enn landrwa kot konfli ti pe bouyone. Dan Vale Labrez ti
ena later fertil e enn larivier ki ti sorti lor kolinn pou al dan
lamer. Donk dilo pa ti manke. Ti ena tou pou lape ek devlopman me
samem rezion ti may dan tanay lamerdman. Normalman zeografi korek
amenn krwasans korek me dan Vale Labrez teori mont lor pie. Kikfwa li
ti eksepsion ki ti konfirm enn reg.
Suresh
ti garson enn komersan ki ti pe fer so biznes bien e ki ti ena
gran-gran plan pou so garson: letid iniversiter (avoka ou dokter),
maryaz dan enn gran fami; pli divan lemer Pov-Peser. Me kouma li ti
pas so HSC, Suresh ti kit so lakaz, disparet. Enn swar, zis avan so
lekzame, divan li, so papa ti kalot so mama. Li ti manz so kou, fini
so lekzame, atann rezilta. So bon rezilta ti liber li. Li ti aplay
pou enn labours Minispalite pou vinn profeser lekol primer. Bann ki
gagn sa labours la zot ti bizen sign enn bonn ki zot aksepte travay
dan bann rezion defavorize kouma Vale Labrez.
Fazila
ti ena trwa mama me Suresh pa ti ena personn. Souvan li ti anvi al
get so mama; sirtou pou prezant li so bieneme me li pa ti ole zwenn
so papa. Zot lakaz ti lor letaz magazen e ti bizen pas par magazen
pou al dan lakaz. Ti ena enn ti leskalie sekour par deryer me pas par
laport deryer ti enn imiliasion ki Suresh zame ti pou aksepte ni pou
Fazila, ni pou li.
Pandan
ki bann zenn ti pe danse dan lakaz, deor dan latant ti ena enn group
otour Ton-Maxim, enn vie peser ki ti enn fwet lor rakont lavi lontan,
asezone ar sante ki li ti konpoze. Kikenn ti dimann li kifer dimoun
apel vale kot Suresh travay Vale Labrez.
Ton-Maxim:
Lontan li ti apel Vale Frez. Lepok mo grandimoun, zot dir si to zet
enn lagren lor later, ler to revini enn pie pe pouse. Ti ena fri,
legim an abondans ziska ki enn zour, enn gran misie Flan Morn desid
pou aras tou pou plant taba, ranz bann gran langar pou met fey sek;
mont enn four imans pou prepar fey taba; lizinn pou fabrik sigaret.
Servi langre, pestisid, herbisid pou double, trible rekolt. Dolar
galoup deryer dolar, fer piti ar dolar. Later koumans fatige; lapli
lav pwazon, vers dan larivier; larivier koumans perdi lavi; kamaron
ek sevret vinn rar; bred sonz ek kreson vinn fay; pwazon koule al dan
lamer e dan lagon dega fer ravaz. Enn zour enn nouvel boulvers nou
rezion: sigaret li enn veritab pwazon ki fer gagn kanser poumon.
Panik. Propriyeter karo ek lizinn taba lev so pake al dan Lafrik kot
bann blan ti ena enn sistem diskriminasion ki ti apel aparteid. Piyaz
later ti fini fer so ravaz. Dilo larivier ti sek. Bann vie ek bann
zanfan ti pe pati dan lamizer. Bann ki ti ena zot kouraz ti al travay
lor flan kolinn pou enn bouse manze. Vale frez, ti vinn labrez.
Enn
gran garrbarr dan lakaz koup souf Ton-Maxim. "Ala zot lager",
li ti dir san okenn sirpriz. Ti enpe normal dan kiltir Sourir Mouye.
Kan finn bien amize detrwa koutpwen, koutpie zame ti detro. Anmemtan
li ti enn signal ki fet ti bizen al dodo. Enn par enn, dan ti group,
bann envite ti al zot lakaz. Nouvo marye ti al dan zot lasam.
Desam
ziska Mars, samem peryod pli so, pli imid e parfwa pli danzere dan
Pov-Peser. Sa lane la, vadire sistem klimatik ti deregle. Pandan
Desam ek Zanvie klima ti ase konfortab me enn sel kou ver ledis
Fevriye tanperatir ti mont anfles. Ver lekenz enn lapli toransiel ti
koumans tonbe. Mem larivier Vale Labrez ti deborde e ti koumans nway
plantasion meg-meg ek bann lakaz. Enn dilo rouz ti pe desann ver
lamer e Labe Labou ti met enn manto rouz. Si dan Vale Labrez dimoun
ti abitie fer fas maler ek mizer, bann dimoun Sourir Mouye ti finn
konn enn long peryod prosperite. Kan dilo kolinn ti koumans devers
labou, nway plantasion, sarye lekiri ar so zanimo, defons soubasman
lakaz, panik chombo tou bann abitan par lagorz.
Gran
Misie Sato, bann lezot misie lor flan Montagn Morn, bann dirizan
minispalite ti kone ler beni par zot bondie ti finn arive.
Minispalite ti deklar Vale Labrez ek Vale Sourir Mouye bann zonn
sinistre. Enn bondie spesial mizerikordie ti epargne Vale Labou.
Lemer dan so gran sazes ti deklar letadirzans ekonomik, politik ek
sosial. Enn dekre ti dir ki rezion Labrez ek Sourir Mouye ti extra
danzere pou habitasion sitaden Pov-Peser akoz enn menas sever glisman
teren. Ti bizen enn migrasion masif tou dimoun ver Vale Labou kot pa
ti ena, dapre bann exper lokal ek enternasional, okenn danze glisman
teren. Minispalite, grasa soutien MahaSenierisim Touletan, ti
konstrir enn trale lonzer pou abrit tou bann sinistre.
Dan
enn renion spesial, Konsey Minisipal ti deside pou privatiz Vale
Labrez ek Sourir Mouye e permet sekter prive sou lidersip MST,
konsolid ek devlop sa de rezion la; pou konstrir enn pordepes dan
Labe Labou; Waterfront pou vinn enn marina zean; ena osi enn plan pou
enn lepor dan dilo profon. Lasann kremasion pa ti ankor refrwadi e
deza travay konstriksion ti koumanse.
Ler
lefe panik ti koumans disipe, bann dimoun plis eklere ti pe koumans
soupsonn marday. Ton-Maxim ti pe konpoz tisante foutan pou fer seki
anvi konpran, trouv kler.
Bann
zenerasion Suresh ti pe montre enpasians. Zot ti trouv drol ar ki
vites Vale Sourir Mouye ek Labrez, Waterfront, marina, sant lavil ti
pe transforme. Bann vila elegan dan bann lakour vadire zarden botanik
irige otomatikman; bann lotel ar gran teren golf; larout kat vwa;
sant komersial grandioz. Enn letalaz larises napa-badine. Par kont
Vale Labou ti pe kontinie koule dan labou, malang, pouritir. Par
milie bann Pov-Peser ti parke dan enn landrwa malfame kot maladi,
adiksion ek prostitision ti pe fer maler. Zot ti kouma bann Maori ek
Amerendien dan zot rezerv. Dominer gourman ti pe touf limanite
partou.
Bann
sef relizie ek bann zournalis ki ti pe gagn li bonn ar Sivilizasion
MST ti ferm lizie me ar larive enn zenn zenerasion pret ek reporter
sitiasion ti pe koumans sanze. Dan legliz kouma dan lagazet, rajo ek
televizion, bann lartik ek reportaz ti pe koumans denons lenzistis ek
soufrans. Bann zournalis ti pe koumans pratik zournalism
envestigatif. Dirizan Sivilizasion MST ti pe koumans agase. Sirtou ki
bann media ti dan lame bann ki ti pros ar pouvwar Montagn Morn. Bann
pret onet ki ti rod res fidel ar mision zot Senier ti pe gagn
difikilte pou fer zot travay kouma bizen. MST ek so lantouraz ti finn
ferm divinite dan zot kofor. Mesaz diskre ti pe dir bann reporter
rekalsitran ki zot ti bizen swazir ant zot bouse manze ek zot lanket.
Ena ti prefer lev pake ale.
Ledikasion
ek servis lasante 'si ti koul dan lozik 'Toupoumwa Toutswit'.
Fristrasion ti pe fer dipi dan latet ek leker dokter, ners ek
profeser. Lekar ant ris ek pov ti pe grandi ar enn vites enkrwayab.
Lendistri Sekirite ti pe gagn enn krwasans de sif.
Kouma
enn ourit zean, povrete ti pe avoy so lapat dan tou ti kwen.
Fondasion lekzistans ti afekte. Lagazet, rajo prive ti ranpli ar
nouvel ki donn sok: vol, viol, violans, enses, mert; paran touy
zanfan, zanfan touy paran. Anmemtan enn ti group politisien radikal
(Group Gevara) ti koumans azir. Pou zot lalit arme ti inevitab. Ti
koumans ena enn seri atanta. Dimoun lor flan kolinn ek morn ti soke;
ti dimann plis represion, restorasion penndemor. Me bann sitwayen
ordiner ti pe tap lame sak fwa ki enn bom ti eklate. Paralel ar
politik revolisioner ti osi ena enn mouvman modere, non-violan ki ti
enspire par Zezi ek Gandhi (Mouvman Lazistis). Mem si sa de group la
ti diferan lor metod, zot ti pe dimann mem zafer: lazistis sosial,
solidarite, partaz. Suresh ek Fazila ti bien aktif dan deziem mouvman
la san ki zot ti kondann Group Gevara. Ti ena enn konplemantarite ant
Gevaris ek Lazistis.
Tanki
Lazistis ti enn ti group san gran lenportans, lotorite pa ti kas
latet ar zot me amizir so lafors ek so popilarite ti pe ogmante e ki
lien ar Gevaris ti pe vinn sere, Komision Ledikasion ki ti responsab
lekol primer, ti koumans krak lalinn.
FAZILA:
Ki nou fer?
SURESH:
Zot malen! Zot ti kapav terminn mo kontra. Legalman zot ena tou drwa
parski dan mo kontra li kler mo pa gagn drwa fer politik. Me zot pa
pe met mwa deor. Zot pe fors mwa kit aktivite politik pou kas moral
bann kamarad. ... Si zot met mwa deor mo vinn viktim, martir. Mouvman
gagn pwen. ... Ki to panse?
FAZILA:
Nou fer enn renion fami: twa, mwa, Mama, Tantinn Fatima ek Tida. Ti'a
bon gagn zot lopinion.
SURESH:
Kifer fatig zot latet? To mama pa ena ase traka? Tantinn Tida ek
Fatima toulede bien malad ...
FAZILA:
E lorla mo'nn trouv mwayen tom ansent!
SURESH:
Ki to'nn dir? Ansent! Kifer to pa'nn dir mwa?
FAZILA:
Mo ti pe al dir twa; letansa fakter vini ar sa let la.
SURESH:
E lorla to pe diboute. Hen pran sa sez la. Asiz twa koko.
FAZILA:
Suresh, mo pa malad; mo zis ansent.
SURESH:
Nou atann ziska tanto, zwenn nou fami e lerla pran desizion ki bizen.
FAZILA:
Mo kwar meyer.
Ti
ena enn bondie spesial pou bann abitan Labe Labou ek Vale Labou.
Malgre ki li ti sirpeple, malgre bann problem ki ti lev latet depi
deliz ki ti deplas zot, sa rezion la ti pe koumans enn lot kalite
lavi. Premierman bann peser ti koumans devlop enn lot konportman.
Olie tir lafwinn sak fwa zot pa dakor parski bien souvan zot pa ti pe
tro konpran, zot ti pe koumans ekoute; olie bangole sak fwa ti finn
fer enn bon lapes, zot ti koumans ramase pou aste lekipman (lasenn,
moter, lavwal, galfa, lapentir); koze ledikasion pa ti pe tom dan
zorey sourd; zot ti pe vey lamer e resif pou anpes dinamitaz ek pou
lasas bann ki servi siyanid pou soul pwason. Me plis enportan ki tou,
zot ti pe ekout bann vie ki ti pe dir zot pa detrir mangliye.
Rezilta: zot ti pe nouri lanatir ki ti pe nouri zot. Kote planter 'si
ti ena enn nouvo lapros. Zot ti pe met anpratik teknik laferm
entegre. Ki li peser, ki li labourer zot ti finn realize ki pou zot
avanse, zot ti bizen kopere. Aprann travay angroup. Sakenn so sakenn
ti finn amenn trazedi. Zot ti konstrir enn rezo korperativ lamer ek
later; ti ena korperativ konstriksion; bann profeser ti mont bann
korperativ lekol el kolez. Enn dokter ki pa ti dan kan labou ti desid
pou vinn ed zot mont enn korperativ lasante. Pa ti ena boukou pitay
me tou dimoun ti pe gagn travay e bann vie pa ti pe zete dan poubel
sosial. Okontrer zot ti pe devlop enn nouvo manier viv anfami kot
liberte koup ek bakep sosial ti anlekilib - enn fami integre ki ti pe
ed zot pou fer fas problem fami nikleer san rant dan lak fami lontan
kot gran dimoun ti enpoz zot lalwa e blok liberte koup. Ti ena rol
pou tou dimoun: bann vie ti pe okip bann tipti ek bann zenn pandan ki
bann adilt ti pe gagn zot lavi e bann zenn zan ti pe okip bann vie,
ed zot fer fas laz, febles, maladi e sirtou solitid.
Tifi
Fazila ek Suresh ti gagn di-zan. Triyo Fatma, Fatima ek Tiba ti finn
kit zot depi lontan. Suresh ki ti touzour pe travay dan lekol
minisipal ti enn dimoun malere dan travay; me so koup ti bien stab.
Dan tanto ek wikenn li ti pe donn enn ti koudme dan lekol korperativ
me laflam ki ti anim li lontan, ti finn bien febli. Aster li ti pe
viv plito pou so tifi. Fazila tanzantan ti pe dir li ki li ti pe tro
gat sa zanfan la. Li ti rezwenn so papa zour lanterman so mama. So
papa ki ti malad-malad ti dimann li vinn okip magazen la. Li ti
refize. Li ti dir so papa ki so plas ti dan Vale Labou.
Anverite
Suresh ti zwenn enn misioner Sidartha ki ti konstrir enn monaster dan
enn tikwen Vale Labou. Lansegnman sa gourou la ti fer li dekouver enn
lot vizion, enn lot kalite viv. Kouma fler lotis, li ti pe panse ki
peyna problem si so lipie ti dan labou pourvi ki so regar dan lesiel.
Dan
rwayom Mamon biznes ti pe kontinie plen kofor ar dolar e latmosfer ar
gaz grinnous. MST, Lemer ek konseye, bann abitan lor flan ti fer
sanblan ki tou korek. Si ou pa trouv enn problem savedir li pa
ekziste. Ki global warming detrwa ilimine ti pe koze? Touris par ta
ti pe vinn dan SiperBoing-Erbis. Nonm vol ti pe ogmante. Toulezan ti
pe bizen konstrir nouvo lotel e azout nonm lasam dan lotel ekzistan;
bann vila ti pe vande kouma tipate. Sa bann dimoun la pa ti pou met
zot lamone dan Pov-Peser si zot pa ti sir. Li vre ki nivo lamer ti
monte enpe me ar teknolozi modern ti fasil pou trouv solision.
Bann
peser Labe Labou ti kone ki bann zafer anormal ti pe arive.
Konportman mangliye ek pwason ti pe vinn deplizanpli bizar. Lor later
'si bizar ti pe met gorl ar bizar. Fazila ti ena enn pie mang
mezon-rouz ki ti koumans fleri an Me. Toulemwa li ti larg nouvo fler.
Ler ariv Novam li ti trouv lor so pie mang pa zis nouvo fler me osi
mang toutsort groser. Si sa ti kontinie li ti pou kapav kas mang
ziska Mars/Avril. Kont sezon? Plito nepli ti ena sezon. Termostat
lanatir ti deregle.
Si
sivilizasion Mamon ti pe kontinie roul-roule dan kanal labitid e,
linet paysa lor lizie, latet Montagn Morn, flan kolinn ek morn, sant
lavil, Vale Labrez ek Sourir Mouye, pa ti santi lay; si bann
spesialis propagann dan lagazet ek dan bann enstitision kot loder
lamone touy lozik, rezonnman ek santiman ti pe gagn boukou baksis pou
prouve seki ete pa ete e seki pa ete, ete; si legliz Mamon ti toultan
ranpli e servis Mamon ti ena boukou servan se dan rezion labou ki ti
ena devlopman enteresan. Bann abitan ti oblize inove parski si pa ti
sanze lamor ti pou koste. Zot ti pe reaprann viv ankominion ar
lanatir. Lespri Sidartha ti pe pers vwal maya; dimoun ti pe konsome
dapre bezwen e evit rant dan jalsa konsomasion dan nisa ENA.
Bann
mwann Sidartha atraver zot manier viv ti pe montre dimoun ki ler nou
tro antise ar zwisans dan posesion, nou devier nou prop bol dal. Me
fale pa kwar ki lavi ti vinn paradi lor later. Nouvo manier viv ti
zis enn laport sorti apre deliz ki ti vir tou anbalao. Amizir letan
pase dimoun ti koumans bliye seki ti ariv mazorite sitaden Pov-Peser.
Zot ti pe rekoumans anvi gout zwisans Mamonism.
Pou
selebre laniverser katroven-zan Ton-Maxim enn tigroup pop ti desid
pou sant enn poem ki poet kan labou ti ekrir.
Dan
Monaster Sidartha, Misioner Sidartha ti pe sey ed Suresh rezoud bann
konfli dan so latet.
SURESH:
Mo pa kapav abandonn Fazila ek mo tifi.
MISIONER
SIDARTHA: Aret pans endividiel! To lamour bizen anvlop Kosmos!
SURESH:
Kosmos?
MISIONER
SIDARTHA: Kosmos li pli gran ki liniver. Mil miliar liniver fer
enn kosmos.
SURESH:
Ki manier lamour enn dimoun kapav anvlop mil miliar galaxi ek mil
miliar liniver?
MISIONER
SIDARTHA: Si lamour Bondie kapav, pou twa'si kapav.
SURESH:
Mo pa Bondie.
MISIONER
SIDARTHA: Lamour li pa imen. Li diven; li kado ki Bondie finn
donn nou pou fer zanimo vinn imen. Lamour diven li anvlop tou.
Fazila, to tifi, tou!
SURESH:
Be kouma zot pou fer? Zot depann lor mwa.
MISIONER
SIDARTHA: Nou kominote bizen twa isi. Kominote konn so
responsabilite. Nou pou okip zot parey kouma twa to pou okip nou.
SURESH:
Kifer mwa?
MISIONER
SIDARTHA: Enn mister! Peyna explikasion.
SURESH:
Kot lozik, rezonnman dan tousa?
MISIONER
SIDARTHA: Peyna enn sel lozik, mo garson. Lozik Mamon li pa lozik
Sidartha.
Sa
lane la bann zafer bizar ti pe arive. Bann zanimo ki normalman sove
kan dimoun aprose ti pe vinn rod refiz dan lakaz dimoun. Krab
trouloulou ti pe mont lor pie filao; lera ti pe morde san soufle;
bann lisien dormi, les voler rantre. Bann pie fri lete ti pe raporte
an liver. Enn saler sek ti pe touy sirtou zanfan ek vie dimoun.
Parfwa bann pie alime kouma flanbo. Lamer gourman ti pe aval tou lor
so sime. Bann vila delix ti pe vinn akwariom. Dimoun, zanimo, bebet
ti pe grenp kolinn ek morn pou rod enn sanktier. Bann abitan flan
kolinn ek morn ti pe sey repous bann anvaiser. Abba!
Misioner
Sidartha, Suresh ek bann mwann ti reysi anpes enn masak. Finalman zot
mesaz solidarite ek partaz ti pe rant dan latet. Li ti zis enn
kestion sirvi. MST ti sove dan so elikopter personel, bliye fam,
bliye zanfan. Li ti disparet dan lamer ler tenk lesans ti vid. Bann
sirvivan ti organiz zot lavi lor flan kolinn ek morn. Bann Sidartis
ti fer sato lor Montagn Morn vinn monaster. Apre lamor Misioner
Sidartha, Suresh ti vinn Sidartisim. Apre enn long peryod soufrans ek
difikilte lanez ti pe rekoumans forme dan Pol Nor ek Pol Sid; lamer
ti koumans rekile.
Enn
zour zis avan midi, pandan detrwa segonn, lobskirite ti anvai partou.
Zis midi soley ti reparet e anmemtan enn tibaba tifi ti ne dan enn ti
kabann peser pre kot dilo. Trwa sadou, pa kone kot zot ti sorti, ti
vinn salie li. Zot ti alim sanbrani, prostern divan li. Pli tar zot
ti rakonte ki dan enn rev enn mamzel bote rar ti dir zot ki enn nouvo
youg ti pe ne kot lafwa ek lozik siyantifik nepli pou an konfli.
Samem ki apel Shakti Youg.
OKTOB
2007